Managementul problemelor de disciplină școlară - Reguli și proceduri în clasa de elevi

Problema disciplinei școlare

Experiențele de formare continuă cu profesorii din învățământul preuniversitar au evidențiat o preocupare intensă a acestora pentru două probleme considerate a fi mai frecvente în clasă:

lipsa de motivație școlară a elevilor;

comportamentele neadecvate ale acestora.

Cei mai mulți dintre ei se plâng de creșterea frecvenței comportamentelor indisciplinate în mediul școlar, pe fondul mai general al lipsei de respect față de reguli.

Profesorii manifestă îngrijorare cu privire la menținerea autorității lor în clasă, considerând că în ultimii ani mass media face presiuni privind acordarea de drepturi “fără limită” elevilor.

Problema disciplinei școlare

Preocuparea educatorilor pentru problemele de disciplină nu este specifică doar mediului școlar din România.

Sondajele de opinie Gallup realizate în Statele Unite în 2003 și 2004 au arătat că atât profesorii, cât și persoanele din afara sistemului de învățământ consideră că indisciplina și violența reprezintă probleme importante ale școlilor din ziua de astăzi.

Cotton (1990) a estimat că jumătate din timpul destinat activităților la clasă este utilizat pentru rezolvarea problemelor de disciplină.

Cercetări recente ale Asociației Naționale de Educație din Statele Unite au indicat că 20% din profesorii nou-angajați în învățământ părăsesc profesia înainte de a fi împlinit cinci ani de predare, din cauza stresului provocat de dificultățile întâmpinate în managementul clasei (Walters & Frei, 2007).

Problema disciplinei școlare

Șapte din zece profesori din învățământul secundar și liceal din Statele Unite afirmă că în școlile în care predau există probleme serioase privind abaterile elevilor de la norme (Johnson, 2004).

Unii autori susțin că, în condițiile în care se dorește formarea unui elev responsabil și automotivat, conceptul de disciplină școlară, care trimite la ideea de menținere a ordinii și respectare a regulilor, ar trebui să fie înlocuit prin cel de management al clasei, care se centrează prioritar pe crearea unui mediu pozitiv de învățare și mai puțin pe contracararea comportamentelor necorespunzătoare ale elevilor (Jones & Jones, 2007).

Clasa de elevi - comunitate de învățare

Apartenența elevului la un grup influențează realizările școlare ale acestuia prin modelarea cogniției, a motivației, a afectivitității sau a altor procese și caracteristici individuale.

Sentimentul identității de elev și atitudinile cu privire la școală și învățare își au originea în atmosfera creată, în valorile, convingerile și cutumele promovate de-a lungul timpului de organizația școlară.

Se poate crea în școală o atmosferă psihologică pozitivă, caracterizată preponderent prin sentimentul apartenenței, al respectului reciproc, al dorinței de realizare sau una negativă, dominată de conflicte, suspiciune, indiferență sau neimplicare.

Cum să dezvolți o cultură pozitivă a clasei?

Stabilirea regulilor clasei - este esențială pentru crearea unor limite care să asigure sentimentul stabilității și al securității elevilor. Lipsa unor repere clare privind derularea activităților școlare poate conduce la imprevizibilitate și derută.

Cultivarea respectului reciproc - presupune dezvoltarea deprinderilor de a asculta și accepta opiniile celorlalți și de a le recunoaște drepturile.

Cultivarea încrederii (prin opoziție cu suspiciunea) - presupune promovarea exprimării oneste, a disponibilității de a ajuta, a atitudinii de deschidere față de ceilalți.

Promovarea unei culturi a realizării și performanței - se realizează prin încrederea manifestată de profesor față de posibilitățile de progres ale elevilor.