Psihologie cu stil

Cercetarea ştiinţificã e o aventurã publicã. De aceea, una dintre aptitudinile esenţiale ale omului de ştiinţã este de a fi capabil sã comunice eficient ideiile şi rezultatele cercetãrii. Acest ghid este o încercare de a face ca stilul scrisului folosit în diferite domenii ale psihologiei sã devinã astfel mai clar. Acesta însumeazã o serie de materiale disponibile în Manualul Asociaţiei psihologilor Americani (a 4-a ediţie) (1995) şi este destinat studenţilor din ultimii ani. De exemplu, acesta include numeroase sugestii de evitare a greşelilor pe care studenţii le fac în general. Exemplele apar cu un tipar diferit pentru a se diferenţia de textul normal. În sfârşit, documentul este organizat pe puncte din cel puţin douã motive. Primul, i-ar fi mai uşor studentului sã localizeze cu rapiditate informaţia de care are nevoie. În al doilea rând, i-ar fi mai uşor istructorului sã noteze lucrãrile studenţilor.

I. Teme Generale

A. Dactilografierea

1. Paginile trebuiesc dactilografiate.

2. Reglaţi maşina de scris la spaţiu dublu şi pãstraţi-l aşa dealungul întregului manuscris.

3. Folosiţi un inch margine (2,54 cm) - la dreapta, stânga, în susul şi în josul paginii. Aceste dimensiuni sunt mari pentru a lãsa loc pentru comentariile cititorilor.

4. Folosiţi paragraful normal în care primul rând este alineat cinci caractere, pentru toate paregrafele manuscrisului, cu excepţia rezumatului, citãrilor, titlurilor şi titlurilor de coloanã, subtitlurilor, titlurilor tabelolor, notelor şi legendei la figuri.

5. Folosiţi font 12, dimensiunea, adicã 10 caractere pe inch.

6. Un singur spaţiu dupã terminarea propoziţiilor. (ex. `.`, `?`, `!`).

7. Scrieţi cu literã mare primul cuvânt al coloanei care urmeazã, dacã propoziţia coloanei urmãtoare este completã.

8. Dacã folosiţi un computer, asiguraţi-vã cã textul este alineat spre strânga, ci nu centrat. În textul alineat spre stânga, marginea din stânga formeazã o linie dreaptã, iar rândurile din marginea dreaptã sunt inegale. Textul centrat formeazã la margini o linie dreaptã.

9. Nu despãrţi cuvântul la sfârşitul rândului.

10. În sfârşt, capsaţi sau prindeţi cu o agrafã produsul final (nu vã obosiţi cu pliante sofisticate, etc.)

B. Scrisul în general

1. Trebuie sã folosiţi propoziţii complete.

2. Prima propoziţie a paragrafului trebuie sã fie independentã. De exemplu În timp ce aceste studii sunt importante, existã... . Aceastã propoziţie ar fi corectã în mijlocul paragrafului, dar ca primã propoziţie ar trebui sã sune mai mult aşa În timp ce studii ale efectului cutare şi cutare sunt importante, existã... .

3. Încercaţi sã nu folosiţi argouri.

4. Dacã aveţi îndoieli asupra scierii corecte a unui cuvât, nu încercaţi sã ghiciţi. Cãutaţi scrierea corectã în cea mai apropiatã sursã.

5. Recitiţi lucrarea pe care intenţionaţi sã o propuneţi şi corectaţi micile erori de dactilografiere, de format, a unor cuvinte, cu un creion. Aceste corectãri sunt inevitabile şi vor demonstra cã sunteţi serios în ceea ce priveşte munca dumneavoastrã.

6. Nu folosiţi forme contrase, de exemplu în locul lui nu-i folosiţi nu este.

C. Stilul detaliilor în general

1. Studiaţi acest ghid. Când vã îndoiţi de un detaliu , cãutaţi în Manualul APA.

2. Presupuneţi cã scrieţi lucrarea pentru un jurnal ştiinţific.

3. Evitaţi folosirea excesivã a termenilor de eu, al meu., ca şi personal vorbind.

4. Evitaţi folosirea unui limbaj sexist. De exemplu, referirea constantã la o persoanã ca el, lui, când este valabil şi pentru ea este un limbaj sexist. Totuşi folosind el/ea, al lui/ a ei. tot timpul poate fi supãrãtor. Dacã formulaţi corect, puteţi înlocui adesea cu cuvântul persoanã.

5. Evitaţi sã folosiţi ,,cuvinte goale" sau cuvinte fãrã nici un scop. De exemplu În studiul lui Smith (1990) s-a descoperit cã... când mai corect ar fi Smith (1990) a descoperit cã... .

6. În general, folosiţi timpul trecut în rezumat, introducere şi metodã. Rezultatele şi discuţiile pot fi la timpul prezent.

7. Rugaţi un prieten sã o citeascã. Dacã nu o poate înţelege, atunci mai necesitã muncã. Dacã nu gãsiţi un prieten sã o citeascã, atunci încercaţi sã o recitiţ , încercând sã credeţi cã sunteţi naiv.

D. Abrevieri

1. Când prescurtaţi orice termen, prima datã scrieţi-l în litere (atât în rezumat cât şi în corpul manuscrisului, dacã este nevoie). De exemplu, Opinia Generalã despre Sex (OGS) a fost folositã la.. .

2. Nu folosiţi prea multe abrevieri. Fiind una, douã sau trei poate fi de ajutor, dar patru sau cinci poate deveni confuz.

3. Adesea veţi vedea folosite urmãtoarele abrevieri latine: cf. - comparativ e.g. - de exemplu et al. - şi alţii i.e. - adicã vs. - versus, împotrivã. Cu excepţia ,,et al." aceste abrevieri sunt folosite numai în paranteze.

4. Nu folosiţi E şi S ca abrevieri pentru experimentator şi subiect. Acest lucru se fãcea în articole scrise cu mulţi ani în urmã.

5. Urmãtoarele abrevieri comune nu se folosesc cu punct dupã ele: cm - centimetru mg - miligrame g - grame s - secundã min - minute hr - orã IQ - inteligenţã