Stereotipuri - Continut, Structuri, Procese și Context

Procese de stereotipizare

Un alt mod de a intelege stereotipurile priveste procesele mentale implicate atunci cand oamenii gandesc despre membrii altor grupuri. Aceasta teza sustine ca procesul de stereotipizare – independent de continutul specific al stereotipurilor – este un mechanism uman fundamental pentru a intelege si a da sens lumii. Aceasta teorie isi are radacinile in teoretizarea timpurie asupra procesului de stereotipizare (Lippmann 1922, Allport 1954), si este contrar notiunii ca stereotipizarea este in totalitate negativa.

Aceasta sectiune trece in revista principalele cercetari asupra proprietatilor fundamentale ale proceselor de stereotipizare, concentrandu-se asupra naturii automatic a categorizarii si activarii stereotipiilor, procesele cognitive si motivationale. Astfel descrisa, stereotipizarea poate fi un proces uman pragmatic, controlabil de motivatia si atentia acordata informatiilor suplimentare.

Utilitatea categoriilor sociale

Asa cum a remarcat Lippmann in 1922, oamenii nu se pot descurca cu complexitatea mediului inconjurator, astfel ca acestia o reconstruiesc intr-un model mai simplu pentru a putea functiona in aceasta complexitate. Dar Allport Gordon, in 1954 in lucrarea sa „Natura prejudecatii” a elaborat tema lui Lippmann privind simplificarea lumii, introducand o perspectiva cognitiva in literatura stereotipurilor.

Allport a argumentat ca, categorizarea obiectelor este necesara pentru a functiona eficient. Cu ajutorul acestei unelte cognitive decupam, clasificam si ordonam mediul nostru fizic si social. Impartirea realitatii in categorii ne permite sa actionam mai eficient din punct de vedere al timpului si efortului si se dovedeste usor de adaptat fiintei umane.

Potrivit lui Allport, procesele de categorizare sunt la fel pentru toate obiectele. Cand intalnesc obiecte – fie ca este vorba de mobila, ustensile, locatii, sau oameni – indivizii, in primul rand „selecteaza” anumite caracteristici care definesc obiectul, apoi „accentueaza” acele carateristici in impresiile formate (neglijand alte carateristici), iar in final „interpreteaza” obiectul generalizat din acele caracteristici particulare. Desi majoritatea cercetarilor cu privire la streotipizare se sprijina pe rolul categorizarii, Allport a observta o deosebire fundamentala intre categorii si stereotipuri. Categoriile se refera la concepte, proprietati sau obiecte asociate care se suprapun partial in inteles sau scop. Pe de alta parte insa, stereotipurile se refera la credinte exagerate asociate cu o categorie de oameni care functioneaza pentru a explica comportamentul cu privire la acea categorie. Stereotipurile sunt consecinte specifice ale procesului mai general de categorizare. Importanta acestei distinctii consta in diferenta dintre procesele mentale de baza rezultand din categorizare, versus procesele interpersonale si sociale rezultand din credinte generalizate despre membrii grupului.

Modele de stereotipizare bazate pe categorii (category-based stereotyping)

Cercetatorii cognitiei sociale au dezvoltat modele pentru a urmari progresia perceptiei oamenilor despre ceilalti, de la categorizari initiale care incurajeaza stereotipurile la impresii care incorporeaza informatii detaliate.

Categorizarea automata

Indivizii categorizeaza alte persoane de indata ce i-au intalnit. De obicei, ei in categorizeaza pe ceilalti folosind atribuiri bazate pe rasa, gender si varsta; dar mai exista si alte categorii initiale: inaltimea, fizionomia, rolurile sociale. Categorizarea initiala are loc de obicei fara ca cei care recurg la acest proces sa fie constienti, iar efectul categoriilor asupra perceptiei poate trece neobservat.

De indata ce un obiect e plasat intr-o categorie, pot aparea numeroase efecte cognitive care faciliteaza stereotipizarea (Fiske & Taylor, 1991). De exemplu, categorizand constiintele unui avocat, de obicei se afirma ca acesta poseda caracteristici stereotipe, cum e ambitia, inteligenta, necinstea si lacomia.

Efectele categorizarii initiale pot avea consecinte negative incontestabile pentru cei catalogati, care sunt perceputi ca fiind identici cu ceilalti membrii ai categoriei mai degraba decat ca indivizi unici, dar acest proces ofera anumite avantaje celui care categorizeaza. Folosind categorizarile automate, oamenii pot face judecati rapide astfel pastrandu-si energia cognitive pentru alte sarcini.

Interpretarea informatiei

Dupa categorizarea initiala automata, uneori indivizii se angajeaza in procese mai profunde. Acest lucru depinde de motivatia de a depune efort cognitiv dincolo de stadiul de categorizare, si mai depinde de asemenea de informatiile disponibile pentru a crea impresiile. Cu o motivatie scazuta, cei care categorizeaza utilizeaza informatii aditionale, dar acestea sunt influentate de catre categoriile initiale.

Bazandu-se pe categorizare, atentia indivizilor se indreapta in primul rand spre informatii caracteristice categoriei. Astfel, dupa ce categorizam pe cineva ca fiind „negru” sau „femeie”, tindem sa acordam mai multa atentie atributelor compatibile cu acele categorii.

Se pot intalni 3 tipuri de informatii cand se formeaza impresiile asupra altora: (a)informatii care se potrivesc categoriei, (b) informatii care neaga categoria si (c) informatii irelevante categoriei. (a)Cand informatiile se potrivesc categoriei, asteptarile se confirma iar categoriile se intaresc; (b) cand informatiile neaga categoria, indivizii tind sa perceapa informatiile ca nefiind reprezentative categoriei generale; (c)cand informatiile sunt irelevante pentru categorie, indivizii au 2 optiuni: sa treaca cu vederea peste ele sau sa le interpreteze potrivit asteptarilor funedamentale (caracteristice) categoriei, astfel stereotipurile se bazeaza pe informatii ambigue.

Oamenii asimileaza informatiile in credintele preexistente despre categorii.

Revizuirea credintelor categoriale

Indivizii isi pot modifica asteparile a priori si chiar natura categoriilor cand sunt motivati si cand dispun de informatiile adecvate. Astfel, schimbarea stereotipului se poate realiza prin revizuirea credintelor categoriale prin intermediul atentiei motivata acordata informatiei.

Exista mai multe procese prin care se pot schimba categoriile. Oamenii isi schimba stereotipurile in mod gradual de-a lungul timpului prin atentia acordata caracteristicilor discrepante categoriei si incorporarea de informatii noi in categorie.

Potrivit procesului de conversie, oamenii isi pot schimba stereotipurile mai repede, atunci cand intalnesc membrii ai categoriei cu caracteristici discrepante. Prin urmare, un membru distinct al categoriei poate in mod individual sa modifice natura categoriei. Stereotipurile se pot schimba cand oamenii incorporeaza noi informatii in categoriile existente.