Testul culorilor - Luscher

1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus - în faţa dvs.

2.Priviţi-le şi decideţi care vă place cel mai mult. Nu încercaţi să asociaţi culorile cu altceva, ca materiale de îmbrăcăminte, mobile, automobile, etc.Alegeţi culoarea pentru care simţiţi cea mai mare atracţie dintre cele 8.

3.Luaţi cartonul ales şi plasaţi-l -culoarea în jos- deasupra şi în stânga celor rămase .

4.Priviţi culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place mai mult dintre cele vizibile şi plasaţi-o - culoarea în jos – lângă şi la dreapta alegerii precedente.

5.Repetaţi alegerea cu cele 4 rămase, una câte una, până când toate vor cu faţa în jos, cea mai plăcută la stânga, cea mai nesimpatizată la dreapta.

6.Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în ordine pe o bucată de hârtie.

7.Culegeţi cele 8 cartoane cololate reamestecaţi-le aşezaţi-le jos din nou - culoarea în sus - în faţa dvs.

8. Repetaţi operaţiile 2-6. Nu încercaţi în mod conştient să vă amintiţi sau să reproduceţi prima dvs. selecţie (nu trebuie făcut nici un efort conştient pentru a nu reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima dată.

9.Scrieţi numerele celei de-a doua selecţii pe hârtia folosită anterior, dedesubtul numerelor deja alese. (Nu pierdeţi acea bucată de hârtie deoarece veţi avea nevoie de aceasta când veţi citi textul.

Interpretarea preliminară

1.Odată realizate cele doua selecţii, veţi avea două şiruri unul sub celălalt de exemplu:

5 1 4 3 2 0 6 7

1 4 5 2 3 6 0 7

2. Împărţiţi fiecare şir în perechi, prima fiind notată cu +, a doua cu x, a treia cu =, a patra cu –. De exemplu vor re¬zulta următoarele grupe:

+ 5 + 1 x 4 x 3 = 2 = 0 - 6 - 7

+1 +4 x 5 x 2 = 3 = 6 - 0 - 7

3. În plus, prima şi prima şi ultima cifră din fiecare şir constitue un al cincilea grup marcat cu + - . Aceasta duce la încă două grupe :

+ 5 - 1 şi + 1 - 7

4.Priviţi tabelul 1 din tabelele de interpretare (pag. ), care dă interpretările pentru funcţiile “ +" şi citiţi interpretă¬rile pentru grupele + 5 şi + 1 + 4.

5.Tabelul II (pag. ) va furniza interpretările pentru funcţia “x”

Tabelul III (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “=”

Tabelul lV (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “-”

Tabelul V (pag.. ) dă interpretarea pentru funcţia "+ - “

(Notă : a doua alegere apare de obicei mai spontan, de aceea e mai validă decât prima, mai ales în cazurile nesigure).

6.Acum selecţiile dvs. fiind înregistrate continuaţi cu citirea textul. Apoi daca alegeţi, puteţi,regrupa şi nota selecţii în funcţie de descrierea din capitolele III şi IV,. realizând o mai pătrunzătoare analiză.

A. Autoadministrarea testului

1. Luaţi cele 8 cartoane colorate. Amestecaţi şi puneţi cartoanele într-un semicerc în faţa dvs.

2. Priviţi cele 8 culori şi decideţi care este culoarea care vă place cel mai mult

3. Ridicaţi-o pe cea aleasă şi, plasaţi-o – culoarea în jos – deasupra şi la stânga celor rămase.

4. Priviţi la cele 7 rămase, alegeţi pe cea care este cea mai simpatică din cele vizibile şi plasaţi-o – cu faţa în jos- lângă şi la dreapta celei precedente.

5. Operaţia 5 se repetă cu cele 6 culori rămase

6. Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în ordine, pe o bucată de hârtie.

7. Culegeţi cele 8 cartoane, reamestecaţii-le şi mai puneţi-le odată în jos dinaintea dvs.

8. Repetaţi operaţiile 2-5 cu această nouă serie de culori. Nu încercaţi să vă reamintiţi sau să reproduceţi prima selecţie (nici nu trebuie să faceţi un efort conştient de a nu reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima oară.

9. Când al doilea şir este complet citiţi numerele de la stânga la dreapta şi scrieţi-le pe aceeaşi bucată de hârtie de la început, dedesubtul numerelor deja înregistrate.

10. Grupaţi şi notaţi cele două selecţi, după cum s-a descris în cap. IV.

11. Completaţi şirurile marcate cu “C” sau cu “A” sau cu “X“ după regulile din cap. V.

12. Analizaţi testul (vezi exemplele din cap. VIII.

Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel:

1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa subiectului¬.

2. Spuneţi-i ceva de felul “fără să încercaţi să legaţi aceste culori de ceva, care din ele vă place mai mult”. Lăsaţi persoana să aleagă culoarea preferată, reamintiţi-vă să-i mumlţumiţi.

3.Puneţi acest carton –cu faţa în jos – la începutul unui şir plasat în faţa dvs.

4.Apoi spuneţi-i: “Din aceste culori rămase, care vă place cel mai mult? “ Când acest lucru a fost indicat, confirmaţi, luaţi cartonul şi – cu faţa în jos- după şi la dreapta primului.

5.Continuaţi în acest fel cu cartoanele rămase .

6.Înregistraţi pe o hârtie numerele celor 8 cartoane în ordinea care apar de la stânga la dreapta.

7.Luaţi cele 8 cartoane reamestecaţi-le şi aranjaţi-le din nou în faţa subiectului.

8.Începeţi a doua serie, spunând : “Vreţi să priviţi. aceste culori ca şi când nu le-aţi mai fi văzut înainte. Să nu faceţi un efort de a vă reaminti sau de a repeta ceea ce aţi văzut. Ce culoare vă place cel mai mult?”

9. Repetaţi punctele 3-5.

10 Înregistraţi numerele selecţiei a doua dedesubtul celor deja înregistrate.

11.Grupaţi, notaţi şi analizaţi selecţiile (ca la itemii 11-12 din metoda 4 de administrare a testului.)

CAPITOLUL I

PSIHOLOGIA CULORII

În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o influenţei sale din vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să producem şi să folosim culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată purta roba de purpură în timp ce supuşii trebuiau să fie mulţumiţi cu bumbac sau lenjerie nea1bită.

Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaţie s-a schimbat material, la început cu sinteza vopselurilor de anilină, mai apoi cu derivatele cărbunelui şi cu oxizii metalici, astfel încât astăzi puţine lucruri pe care le facem au rămas la stadiul iniţial fără a fi vopsite, pictate sau colorate în parte sau în întregime.

Această folosire în creştere a culorilor, combinată cu competiţia şi ea în creştere între manufacturi pentru ridicarea vânzărilor a condus la o mare dezvoltare pe tărâmul psihologiei culorii. De exemplu, cei care produc zahăr ştiu că nu trebuie să păstreze produsul în ambalaj verde. Culorile îşi au influenţa lor asupra noastră şi această influenţă este localizată în profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor pe care le cumpărăm suntem liberi să alegem conform preferinţelor proprii. Din această cauză producătorul trebuie să studieze, să se asigure că alegem produsele sale, preferându-l produselor celorlalţi competitori. Dacă produsul său este zahărul atunci ştie că trebuie să îl împacheteze în albastru, sau cel puţin să aibă undeva pe pachet predominant albastru, că trebuie să evite cu orice preţ verdele, dar foarte probabil că nu ştie de ce se face astfel. Totuşi, senzaţia fiziologică asociată culorii albastru, este “dulceaţa”: verdele, pe de altă parte, este “astringent“ şi cine ar prefera zahăr astringent? Liniile aeriene ai căror pasageri refuză să coboare cu orce altă linie, fie că au cel mai mare record de siguranţă, fie cea mai bună îndemânare (meserie), dar cauzele cresc dacă se folosesc de serviciile unor buni consultanţi pentru culori.

Acolo unde culorile folosite în decorul interior au fost bine alese, tensiuni care se asociază zborului, chiar şi la cei mai nepăsători pasageri impun mai puţin stres nervos şi ajung la destinaţie într-o stare relaxată.

Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia psihologică a culorii apare de obicei mai puţin, deoarece mulţi alţi factori sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi configuraţia, echilibrul culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul celui care priveşte şi aprecierea estetică a acestuia.