Analizați un Factor care Influențează Procesul de Dezvoltare Psihică a unei Persoane

Mediul, ca factor al dezvoltării psihice umane, este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale.

Mediul, poate fi analizat din două perspective: - determinările provenite din partea mediului natural; - determinările din partea mediului social. Omul se află sub influenţa acestor tipuri de mediu. Mediul natural şi ecologic influenţează dezvoltarea şi sănătatea omului prin climă, relief, radiaţii şi poluare. Mediul socio-cultural permite umanizarea şi socializarea individului prin asigurarea condiţiilor materiale, de civilizaţie şi cultură, prin relaţiile inter-umane, instituţii, ideologii, tradiţii, concepţii, stiluri de viaţă etc. Mediul social include condiţiile sociale în care vieţuieşte individul (elementele economice, politice, culturale, relaţionale şi grupale, instituţionale, organizaţionale, ideologice etc.) . Cum caracteristic speciei umane este faptul că achiziţiile se fixează nu doar în modificări organice ci şi (mai ales) în fenomenele culturale, este evidentă importanţa influenţelor educative sociale. Mediul social poate influenţa direct dezvoltarea psihică a oamenilor. Se poate opera o distincţie între mediul social restrâns al unei persoane (familia, grupul de prieteni, colegi, vecini etc) şi mediul socio-cultural în sens larg, caracteristic pentru societatea în care trăieşte un subiect uman. Mediul social restrâns influenţează evoluţia psihologică a unei persoane prin tot ceea ce subiectul preia de la părinţi şi din familie cu privire la modalitătile de comportare, aspiraţii, atitudini, valori. Multe dintre gusturile, opiniile, atitudinile unei persoane sunt influenţate de grupurile de prieteni, de colegi pe care le frecventează. Mediul socio-cultural în sens larg influenţează posibilităţile de acţiune transformatoare ale unei persoane prin instrumentaţia socială pe care i-o pot oferi cultura şi civilizaţia unei epoci: limbă, ştiinţă, tehnologie, unelte, mijloace tehnice etc. După H Hannoun , cultura socială ca produs al mediului social, concretizată în anumite structuri ale personalităţii are patru componente :

• Componenta tehnologică

Fiecare grup social se caracterizează printr-o tehnică şi tehnologie la care toţi indivizii se adaptează. Omul european al sec. Al XIX-lea era adaptat la maşina cu aburi, cel al sec. Al XX-lea la tehnologia fondată pe informatică, iar cel de mâine se va adapta unui mediu unde ordinatoarele vor fi baza comunicării între grupuri.

• Componenta rituală

Nivelul habitus-ului social impune comportamente specifice educabililor. Membrii săi respectă un anumit ritual, iar dacă persoana se abate, va fi marginalizată în grup. Exemplu: ritualurile iniţiatice ca botezul, circumcizia, ritualurile de politeţe etc.

• Componenta mitică :

Miturile sunt moduri comune de a gândi mai mult sau mai puţin stereotip şi caracteristice grupului.

• Componenta limbajului

Limba ca mijloc de comunicare între membrii grupului este caracteristica asemănării lor şi le dă sentimentul apartenenţei la un anumit mediu social.

În ceea ce privește rolul mediului în dezvoltarea psihică a individului, subliniem aspectele cele mai importante:

- Mediul reprezintă factorul care transformă potențialul ereditar în componența psihică reală;

- Mediul umanizează ființa și funcțiile sale biologice;