Cuvântul lui Dumnezeu, sămânța credinței noastre

Iubiti credinciosi,

In Duminica a XXI –a dupa Pogorarea Duhului Sfant, a fost randuit sa se citeasca la Sfanta Liturghie, Pilda Semanatorului, din Evanghelia de la Sfantul Apostol Luca.

Pilda sau parabola este o istorioara scurta extrasa din viata de toata zilele, care ascunde un talc bogat si frumos.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos propovaduia invatatura Sa in fata multimilor si a ucenicilor, dupa cuvantul Psalmistului David: „Deschide-voi in pilde gura mea” (Psalmul 77, 2). Pilda semanatorului este una dintre cele mai frumoase si mai cunoscute pilde pe care ne-o istoriseste Sfanta Evanghelie.

Talcuirea acestei pilde a rostit-o Insusi Hristos Domnul, iar scopul acesteia este de a ne invita sa ascultam cu inima curata si buna, invatatura Lui si de a ne da silinta ca ea sa rodeasca in faptele vietii noastre cu rabdare, harnicie si perseverenta.

Nu din intamplare aceasta pericopa evanghelica a fost asezata in calendarul ortodox in vremea toamnei. Dupa cum stim, toamna este timpul cand semanatorii painii incredinteaza pamantului bobul de grau, care este hrana tuturor, glasul rugaciunii divine: „Painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi”.

In aceasta pilda, Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne vorbeste despre un semanator si despre patru situatii in care au ajuns semintele semanate de el pe pamant.

Mai exact, Mantuitorul ne spune ca dintre semintele aruncate in brazda, una a cazut langa drum, a fost calcata in picioare de trecatori, iar apoi pasarile cerului au mancat-o. A doua samanta a cazut pe un loc pietros, a rasarit, dar, din lipsa umezelii, s-a uscat foarte repede. A treia samanta a cazut intre spini, a crescut impreuna cu spinii, dar, in cele din urma, a fost inabusita de acestia. A patra samanta a cazut in pamantul cel bun si „a facut rod insutit”.

Dupa ce a spus aceasta pilda, Mantuitorul Iisus Hristos a rostit cuvintele: „Cine are urechi de auzit sa auda”.

Semanatorul de astazi este Insusi Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, „samanta este Cuvantul lui Dumnezeu”, cuvantul credintei, cuvantul evanghelic, iar pamantul in care cade samanta reprezinta fiinta omului.

Samanta este inceputul fiecarei fapte, asa precum cuvantul lui Dumnezeu este inceputul vietuirii crestine pentru fiecare om. Cuvantul lui Dumnezeu este samanta care trebuie plantata numai in sufletul omului, caci doar acesta are constiinta de sine si libertate de vointa.

Semanatorul este cel care propovaduieste Cuvantul lui Dumnezeu si care seamana din destul in Biserica Lui. O parte din aceasta invatatura cade in sufletul unor oameni care nici macar nu o baga in seama, ba chiar o dispretuiesc si de aceea dispare cu totul din sufletul lor foarte repede. O alta invatatura cade in inima de piatra a unor oameni si neprinzand radacini nu poate face roade.

Alta invatatura cade in inima unor oameni a caror viata este plina de grijile lumesti, iar samanta Evangheliei ramane fara rod.

Partea cea mai mica din aceasta invatatura ajunge totusi pe pamant bun, in sufletele evlavioase, care o primesc cu bucurie si o pastreaza cu multa grija facand roade intru rabdare si mantuire.