Mitropolitul Varlam

Introducere

După moartea lui Atanasie Crimca , scaunul vlădicesc de la Suceava a fost ocupat , pentru scurt timp , de Mitropolitul Atanasie (1629-1632) , fost egumen la Bistriţa – unde se călugărise - , apoi episcop de Rădăuţi (1613-1616) şi Roman (1616-1629). A murit la 13 iulie 1632 , fiind îngropat în pridvorul biserici mănăstiri Bistriţa

După moartea lui , în scaunul mitropolitan , a fost ridicat învăţatul arhimandrit Varlaam de la Secu , unul din marii cărturari ai secolului al XVII lea El a păstorit în timpul scurtelor domnii ale lui Alexandru Iliaş (1631-1633) , Miron Barnovschi (1633) , Moise Movilă (1633-1634) , apoi în tot timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Sub acest domnitor , Biserica a ajuns la o strălucire pe care n-o mai cunoscuse din timpul lui Ştefan cel Mare.

Astfel , sub el s-a înfiinţat cea dintâi tipografie din Moldova , în care au apărut primele cărţi de cuprins teologic în româneşte , s-a întrunit un sinod la Iaşi , care a cercetat Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movila , un al sinod care a luat masuri împotriva acţiunii prozelitiste dusă de calvinii din Transilvania , s-au ridicat biserici şi mănăstiri , între care Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi , în care au fost aşezate moaştele Sfintei Cuvioasei Paraschiva , au fost ajutate cele patru Patriarhii Ortodoxe şi alte aşezăminte bisericeşti din Răsărit.

Într-un astfel de mediu prielnic pentru dezvoltarea culturii şi a vieţii bisericeşti , şi-a desfăşurat activitatea vrednicul mitropolit Varlaam.

1. Privire generala asupra vieţii mitropolitului Varlaam

Varlaam se trăgea dintr-o familie de răzeşi , cu numele Moţoc , din părţile Vrancei. Asupra numelui satului în care a văzut lumina zilei , părerile sunt împărţite (Baloteşti , Capoteşti , Purceleşti , Cofeşti , toate pe malul Putnei ) Probabil din botez se numea Vasile. Se cunosc patru fraţi şi surorile sale cu fiii lor.

A învăţat carte grecească şi slavonească la schitul lui Zosin întemeiat în timpul lui Alexandru Lapuşneanu de Zosin Vistiernicelul. În preajma acestui schit , vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana, au ridicat în 1602 , mănăstirea Secu de astazi. Călugărit la Secu , sub numele de Varlaam , a ajuns curând egumen al mănăstirii. Pe lângă grijile gospodăreşti , egumenul Varlaam a avut şi frumoase preocupări cărturăreşti. Datorită rodniciei sale activităţi cărturăreşti , cât şi vieţii sale îmbunătăţite , a fost hirotonit arhimandrit.

Ca scriitor , Varlaam se remarcă prin claritatea şi plasticitatea limbii pe care el şi-o formează în regiunea Neamţului Ca toţi cărturarii epocii , cunoştea bine limba slavă bisericească şi probabil şi limba rusă. Prin activitatea sa cărturărească , el deschide şirul traducerilor in limba romană, a unui număr mare de cărţi religioase care umple secolele XVII şi XVIII.