Potopul

INTRODUCERE

Am putea să facem o paralelă între Potopul de pe vremea lui Noe, cu Botezul lui Hristos,

amândoua însemnând Taina Sf. Botez.

Putem deduce de aici și o reală, importantă și continuă nevoie de curățire de păcate, care

se face în Biserica Lui Hristos, așa cum o închipuia și arca lui Noe.

Ca și lucrare putem vedea în Noe asemănarea cu Hristos modelul desăvârșit în ascultare.

Fără să greșim, am putea și astăzi spune că Noe ar fii din nou luat în râs și desconsiderat,

marginalizat, și neluat în seamă de mulți dintre noi, și cu cât de mult mai rău este primit Hristos

azi, între noi nepregătiții, și incurcați cu multă treabă și puțin timp pentru a fii cu El împreună,

toți care ne dorim în adâncul inimii cu Hristos, El a fost, este și va fii, problema noastră este

dacă ne dorim să fim! Noe a fost, a stăruit lângă corabia sau arca făcută și la zidirea ei, și arătat

oamenilor cum că numai cei din corabie vor scăpa, sau vor fii mântuiți, așa și Hristos Dumnezeu

a întemeiat Biserica Sa, și a arătat-o limanul de mîntuire în marea acestei vieți, și în ea se

lucrează mântuirea pentru trup, și-l păzește de toate valurile apelor ce se ridică asupra, și-n

veșnicie pentru sufletele mutate din Biserica luptătoare în Biserica triumfătoare.

CONCLUZII

Când ne gândim la potopul biblic, nu este nevoie să ne gândim la ceva rău sau urât, deși

este vorba de un sfârșit, adică moartea a tot omul, mai puțin Noe și cei ai lui, dar și la moarte

daca ne gândim putem extrage o mulțime de binefaceri care se întâmplă cu noi, căci numai

cugetând la ea ne poate feri de păcate, căci scris este: „Adu-ți aminte de cele mai de pe urmă

ale tale și în veac nu vei greși” (Isus Sirah 7, 38), iar apoi să socotim că după moarte urmează

încetarea păcătuirii, a suferinței și neputinței trupești, toate rânduite bune foarte de Dumnezeu,

căci pentru oamenii care i-au slujit într-adevăr cu dragoste, și fapte bune le dăruirește ca un

milostiv și iubitor, în dar odihna desăvârșită întru viață veșnică și pururea fericită, iar celorlalți

după cum lucrul lor, adică după faptele cele fără de credință, și nepocăiți de păcate, ca un Drept

Judecător osândă și chin, de care să ne ferească Dumnezeu.

Dumnezeu ne descoperă judecata și mântuirea Sa, după care tot omul își va lua partea.

Referindu-ne la drepul Noe, găsim la slujba Vecerniei, în citirea Paremiilor, o purtare

de grijă precum a unui tată față de fii săi, cităm: “Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu,și chinul

de ele nu se va apropia.”(Sol 3, 1-9) și “Drepții în veac vor fii vii și la Domnul este plata lor și purtarea de grijă

de la Cel Preaînalt”. (Sol 5, 16; 6, 3)