Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I: ORTODOXIE ŞI GLOBALIZARE
- I.1. Pluralism şi toleranţă ca fenomene moderne şi post-moderne
- I.2. Dialogul inter-religios şi misiune
- I.3. Idealul unităţii, între globalizare şi refacerea dialogului cu Dumnezeu
- CAPITOLUL II: GLOBALIZAREA ŞI IMPLICAŢIILE EI ÎN VIAŢA RELIGIOS-MORALӐ
- II.1. Globalizare, ştiinţă şi cunoaştere
- II.2. Globalizare şi religie
- II.3. Globalizarea şi mutaţiile ei în plan uman şi spiritual
- II.4. De la gobalizarea cultural-tehnologică la cea economico-politică
- CAPITOLUL III: COMUNIUNE ŞI GLOBALIZARE
- III.1. Comuniunea în lumea creştinilor ortodocşi
- III.2. Sobornicitatea Bisericii ca o expresie a comuniunii
- III.3. Comuniunea sacramentală, cultică, liturgică şi euharistică
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din seminar
INTRODUCERE
Este o perioadă contradictorie şi dramatică marcată de tensiuni profunde, teribile, care, departe de a însemna un spor în iubirea de înţelepciune, echivalează de multe ori cu rătăciri, prăbuşiri şi dezastre de mari proporţii.
,,Este o perioadă fascinantă, dar în acelaşi timp stranie, iar uneori de a dreptul întunecată” . Se observă tot mai clar o acută tensiune între tradiţie şi modernitate, o relativizare a valorilor creştine consacrate, o instabilitate crescândă a familiei, un conflict păgubos între generaţii, mai ales în relaţiile dintre părinţi şi copii .
André Malraux spunea triumfător că: secolul XXI, ori va fi religios ori nu va fi deloc. ,,Misiunea pastorală a preotului ortodox din zilele noastre este incompararabil mai dificilă şi mai complexă decât în alte epoci istorice. Preoţii sunt chemaţi la un apostolat mereu reînoit fiind datori să răspundă marilor provocări ale epocii în care trăim. Suntem datori, mai ales, cu o angajare fermă într-o luptă spirituală de mari proporţii” .
Biserica Ortodoxă are astăzi o mare răspundere pentru renaşterea morală şi spirituală a societăţii în care trăim. Aportul fundamental al Bisericii la însănătoşirea vieţii sociale, este acela de a modela oameni cu frică de Dumnezeu, oameni credincioşi, oameni care să aibă „Duhul lui Dumnezeu” (I Corinteni 7, 40), oameni eliberaţi de robia patimilor şi pătrunşi de duhul jertfelniciei şi al iubirii de semeni.
„În aceste condiţii activitatea pastoral-misionară, catehetică şi apologetică a preotului capătă noi înţelesuri şi noi dimensiuni. Însă, într-un atare context, ne punem în mod firesc întrebarea: va fi religios sănătos, adică va cunoaşte o creştere spirituală firească şi ziditoare pentru omul modern, sau, este cu nenumărate substitute religioase, conform sintagmei tot mai larg acceptate de anumite cercuri care spun: Religie da - Dumnezeu nu!” .
Trăim vremurile amestecărilor religioase, ale înşelătoriilor pierzătoare şi ale unirilor amăgitoare. Astăzi vedem trecerea de la etica teistă ,,premodernă” - bazată pe caracterul unui Dumnezu transcendent care este bun şi care ne-a revelat această bunătate, la etica „modernă” bazată pe noţiunea de raţiune şi experienţă umană universală şi pe capacitatea omului de a discerne binele, obiectiv, de rău, la noţiunea „postmodernă” pentru care, moralitatea este diversitatea de limbaje folosite pentru a delimita binele de rău.
„În Occident creştinismul este deja slăbit (...). Este o decădere teribilă a umanităţii (...). Noi trebuie să arătăm că Ortodoxia este viitorul omenirii. Ortodoxia este viitorul unei omeniri tot mai înalte, superioare, mai aproape de Dumnezeu cel bun şi izvorul binelui (...)” .
Tulburări în lumea creştină, au produs atacurile postmoderniste, contra Dumnezeirii, şi contra Bisericii noastre Ortodoxe şi strămoşeşti, contra neamului românesc hristofor. Uniţi cu Dumnezeu şi imitându-L, creştinii şi Biserica însufleţesc şi ţin la un loc, asemenea unui suflet, corpul social şi cosmic al tuturor creştinilor.
Acesta este principiul coeziunii, unităţii şi vieţii lor adevărate. „În general se crede că: termenul postmodernism a fost folosit pentru prima dată referitor la arhitectură, atunci când arhitecţii au trecut de la blocurile impersonale şi neornamentate din beton, sticlă şi oţel la forme şi modele complexe, preluând motive din trecut fără a ţine cont de scopul sau funcţia lor iniţială” . Dar, când sociologul francez Jean François Lyotard a folosit termenul postmodern pentru a semnala o schimbare în legitimarea culturală, termenul a devenit un cuvânt cheie în analiza culturală.
De-a lungul ultimelor secole au avut loc două schimbări majore de perspectivă: una este trecerea de la „premodern” (caracteristic lumii occidetale de dinainte de secolul al XVII-lea), la „modern” (începând cu Descartes); cea de-a doua este trecerea de la „modern” la „postmodern” (al cărui prim exponent principal a fost Friedrich Nietzsche în ultimul sfert al secolului al XIX-lea).
Deci s-a înregistrat o trecere de la o preocupare „premodernă” pentru o societate dreaptă bazată pe o revelaţie de la un Dumnezeu drept, la o încercare „modernă” de a folosi raţiunea universală ca ghid pentru dreptate, la o renunţare „postmodernă” la speranţa de a găsi un standard universal pentru dreptate.
Bibliografie
Izvoare scripturistice şi patristice:
1. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Pre Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura IBMBOR, București, 2005
2. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsul către Talasie, în Filocalia, vol. III, trad. de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, ed. a II-a, Ed. Harisma, Bucureşti, 1994
Cărţi de specialitate:
3. Achimescu, Nicolae, Familia creştină între tradiţie şi modernitate. Consideraţii teologico-sociologice, în vol. „Familia creştină azi”, Ed.Trinitas, Iaşi, 1995
4. Bizău, Pr. Conf. Dr. Ioan, Conştiinţa religioasă şi provocările modernităţii, în ,,Tinereţe, ideal, Biserică”, Ed. Agaton, Făgăraş, 2002
5. Blac, Simon, Kburn, Oxford, Dicţionar de filozofie, traducere în lb. română de Cătălina Ircinsch, Laurian Sabin Kertsz, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999
6. Bria, Ion, Tratat de Teologie Dogmatica şi Ecumenică, Ed. România Creştină, Bucureşti, 1999
7. Delumeau, Jean, Religiile lumii, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996
8. Galeriu, Pr. Constantin, Jertfă şi Răscumpărare, Ed. Harisma, Bucureşti, 1991
9. Giddens, Anthony, Beyond Left and Right. The Future of Radical Politics, Stanford University Press, 1994
10. Guitton, Jean, Dumnezeu si ştiinţa, trad. de Pr. Prof. Ioan Buga, Ed. Harisma, Bucureşti, 1992
11. Huntington, Samuel, The Clash of Civilisations, in „Foreign Affairs”, Summer 1993
12. Ică, Arhid. Conf. Dr. Ioan I. jr., Provocarea globalizării: mutaţia umanului, în vol. Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2001
13. James, W. Sire, Universul de lângă noi, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 2005
14. Karnoouh, Claude, Românii. Tipologie şi mentalităţi, trad. în rom. C. Stean, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994
15. Lossky, Vladimir, Introducere în teologia ortodoxă, trad. de Lidia şi Remus Rus, Ed. Sofia, Bucureşti, 2006
16. Manolescu, Anca, Europa şi întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Ed. Polirom, Iaşi, 2005
17. Marga, Andrei, Religia în era globalizării, Ed. Efes, Cluj-Napoca, 2003
18. Mihăiţă, † IPS Dr. Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit, Misiune, pastoraţie şi slujirea ecumenică, Ed. Valahia University Press, Târgovişte, 2009
19. Mincu, Ş., Sfârşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura post-modernă, Ed. Pontica, Constanţa, 1993
20. Mircea, Pr. Prof. Dr. Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3, ediţia a 3-a, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1987
21. Neamţu, Mihail, Bufniţa din dărâmături – Insomnii teologice în România postcomunistă, Ed. Polirom, Iaşi, 2008
22. Nechita, Pr. Conf. Dr. Vasile, Apostolatul creştin şi social al Bisericii Ortodoxe Române: 1925-2005, Ed. Vasiliana’98, Iaşi, 2005
23. Oancea, Dorin, Biserica şi multiculturalitatea europeană, în ,,Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001
24. Paisie, Cuviosul Aghiorâtul, Cu dragoste şi durere pentru omul contemporan, Ed. Chilia ,,Bunei-Vestiri”, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000
25. Patapievici, Horia-Roman, Omul recent – o critică a modernităţii din perspectiva întrebării ,,Ce se pierde atunci când ceva se câştigă?”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006
26. Plămădeală, † IPS Dr. Antonie, Mitropolitul Ardealului, Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă, Ed. Deisis, Sibiu, 1983
27. Radu, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Iisus Hristos - Mântuitorul lumii, în „Îndrumări misionare”, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986
28. Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Ortodoxia este viitorul omenirii, Ed. Valahia, Bucureşti, 2000
29. Idem, Spiritualitate şi comuniune în liturghia ortodoxă, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2004
30. Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1978
31. Stoleru, Pr. Asist. Nicolae, Spiritualitatea ortodoxă şi slujirea creştină, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1991
32. Yannoulatos, Anastasios, Ortodoxia şi problemele lumii contemporane, Ed. Bizantină, Bucureşti, 2003
33. Zăgrean, Arhid. Prof. Dr. Ioan, Morala Creştină, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1985
34. Zizioulas, † Ioannis, Mitropolitul Pergamului, Comuniune şi alteritate. Fiinţarea personal-eclezială, Ed. Sophia, Bucureşti, 2013
Articole şi studii:
35. Coman, Pr. Prof. Ioan G., Prezenţa Mântuitorului Hristos în noua creaţie după învăţătura Sfinţilor Părinţi, în Ortodoxia, XVIII, nr. 4, octombrie-decembrie, 1966
36. Munteanu, Emanuela, New Age sau cine nu vede hainele cele noi ale împăratului, în ,,Scara”, anul III, nr. 4/1999
37. Popescu, Pr. Asist. Dumitru, Biserica Universală şi Sobornicească, în Ortodoxia, XVIII, nr. 2/1966
38. Radu, Pr. Lect. Dumitru Gh., Caracterul eclesiologic al Sfintelor Taine şi problema comuniunii, teză de doctorat, în Ortodoxia, anul XXX, ianuarie-iunie, nr. 1-2/1978
39. Stăniloae, Pr. Prof. Dumitru, Creaţia ca dar şi Tainele Bisericii, în Ortodoxia, XXVIII, nr. 1/1976
40. Idem, Mişcarea ecumenică şi unitatea creştină în stadiul actual, în Ortodoxia, nr.3-4/1963
Dicţionare:
41. *** Dicţionar Enciclopedic, vol. II, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
Internet:
42. http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/ioncordoneanu-articol.htm
43. http://www.nistea.com/media/internet/crestinism_si_globalizare/globalizarea-implicatii.htm
44. http://www.nistea.com/media/internet/crestinism_si_globalizare/globalizarea-implicatii.htm
Preview document
Conținut arhivă zip
- Prezenta lui Dumnezeu intr-o societate secularizata.docx
Alții au mai descărcat și
Introducere A vorbi despre iubire reprezintă poate cel mai greu lucru; aceasta deoarece a vorbi despre iubire înseamnă a vorbi despre Dumnezeu. Un...
Introducere Religia joacă azi un rol important, iar una din caracteristicile interesante o constituie procesul de religificare a conflictului....
Introducere Biserica este instituția divino-umană, corabia care-i poartă pe oameni pe valurile învolburate ale vieții pentru a-i duce la limanul...
Argument Este foarte dificil, ca având o serie de teme, să alegi una care să te reprezinte, să fie în total acord cu aspiraţiile şi preocupările...
Introducere Suferinţa formează faţeta mereu prezentă, nedorită şi urâtă a existenţei umane. Ea face parte din istoria omului şi nimeni nu o poate...
INTRODUCERE Biserica este alcătuită din oameni, adică din membri ai cetăţii pământeşti, care sunt chemaţi să formeze, încă din cursul istoriei...
Introducere Dumnezeu cheamă pe omul dintotdeauna, de ieri, de azi şi de mâine la un "dialog etern al iubirii" în care să-şi împlinească vocaţia sa...
MOTO Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească...
Te-ar putea interesa și
Cuvânt înainte „Muntele şi omul se aseamănă, dar cu deosebirea că de unde prin munte pământul tinde spre cer, prin om cerul a coborât pe pământ.’’...
Introducere Activitatea de asistenţă socială nu este o preocupare nouă în orizontul grijii faţă de aproapele nostru, întrucât Biserica şi-a făcut...
Introducere Motivaţia alegerii temei Sensul eshatologic al creaţiei ca teză de doctorat provine din profunda convingere că teologia ortodoxă se...
INTRODUCERE Misiunea creştină este trimiterea Bisericii în lume în vederea propovăduirii Evangheliei la toate neamurile şi a integrării oamenilor...
Nestorianismul I. Etape nestoriene în istoria umanităţii Sfântul Apostol Pavel spune tuturor creştinilor: „Căci lupta noastră nu este împotriva...
Introducere Există diverse feluri de a ne raporta la Biserică. Din punct de vedere filosofic şi social ea poate fi analizată ca instituţie...
PREFAŢĂ Sfântul Apostol Pavel ne învaţă că Biserica este Trupul lui Hristos şi Hristos este Capul ei. (Efes. I, 23; V, 23), iar Trupul are mai...