Problema Credintei la Personajele lui Agarbiceanu din Romanele - Legea Mintii si Licean Odinioara

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest seminar prezinta Problema Credintei la Personajele lui Agarbiceanu din Romanele - Legea Mintii si Licean Odinioara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor: Arhiepiscop prof.univ.dr. Andrei Andreicuţ

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Religie

Extras din document

Problema credinţei la personajele lui Agârbiceanu din romanele: Legea minţii şi Licean odinioară

Ion Agârbiceanu: Date biografice

Ion Agârbiceanu s-a născut în comuna Cenade la data de 12 septembrie 1882, pe teritoriul judeţului Alba. Satul este poziţionat într-un ţinut deluros, cu multe păduri, iar după descrierea lui Agârbiceanu locuitorii acestui sat erau, alături de români, care constituiau majoritatea, ţigani, şi saşi.

Tatăl lui Agârbiceanu era originar din zona Sibiului, dintr-un sat numit Agârbiciu. Atunci când s-au mutat în Cenade, numele de Boaru, pe care îl avea familia sa a fost înlocuit cu cel de Agârbiceanu, pentru a arăta originea noului venit. Vasile Boaru, bunicul lui Ion Agârbiceanu a avut un fiu, Nicolae Agârbiceanu care a studiat câteva clase în zona Sibiului la nişte rude de ale tatălui său. S-a căsătorit ulterior cu Ana, şi au avut opt copii, dintre care patru au fost băieţi şi patru au fost fete. Ion a fost al doilea copil al familiei. Mama lui Ion, nu a apucat să facă şcoală dar iubea momentele în care soţul ei îi citea, şi era de asemenea caracterizată ca fiind o femeie credincioasă şi se opunea împărţirii sociale a oamenilor pe care o considera a fi nedreaptă.

Ion Agârbiceanu şi-a petrecut întreaga sa copilărie în cadrul acestui sat, în mijlocul naturii. Pentru multe din scrierile sale satul a reprezentat un punct de pornire, iar prima sa şcoală a fost satul. Păstoritul a fost o activitate care i-a ţinut ocupate zilele copilăriei. Izvorul imaginaţiei sale se regăsea în sălbăticia pădurii şi a perioadei petrecute în liniştea câmpului.

A urmat şcoala primară din Cenade, unde a făcut primele două clase, iar apoi a continuat studiile la Blaj, unde a făcut şi liceul. La Blaj întâlneşte mediul care îi va face cunoscută lectura. Un important rol în deschiderea pentru lectura a viitorului scriitor l-a avut povestitorul Minea, ungur la origine dar care stăpânea foarte bine limba română, şi din povestirile căruia se desfătau de fiecare dată şcolarii din Blaj.

În calitate de licean Ion Agârbiceanu a făcut pasiune pentru scrierile lui: Negruzzi, N.Gane, Creangă, Slavici, Duiliu Zamfirescu, Vlahuță, alături de poezia lui: Bolintineanu, Alecsandri, Eminescu, şi cu precădere a lui Coșbuc, care la acea vreme era un poet “la modă”. Toate aceste scrieri şi în special poezia au dezvoltat simţul liric al liceanului şi au exploatat dragostea sa pentru poezie. La societatea de lectură a elevilor, se citesc primele lui încercări în versuri, dintre care unele vor înfrunta publicitatea apărând în săptămânalul blăjean Unirea. Tânărul poet se simte astfel încurajat să continue acest traseu al versurilor şi în acest fel apar alte creaţii lirice ale acestuia în publicaţii ardelene precum: Gazeta Transilvaniei, pe care le semnează cu pseudonimul Alfius. Cu toate că prin publicarea creaţiei lirice intitulată Legenda slavă, în revista Sămănătorul, pare să se fi dedicate în întregime poeziei, parcursului său literar pare să demonstreze altceva.

După terminarea liceului, la Blaj, fiul lui Nicolae Agârbiceanu din Cenade este trimis la seminarul Teologic Central din Budapesta. Pentru acesta studiile pe care le întreprinde pe parcursul a patru ani de zile, par foarte aride şi lipsite de sinceritate, fiind în schimb încărcate de formalism. Această idée o va exprima mai târziu şi în romanul Legea minţii prin intermediul personajului Andrei Pascu, care este prezentat urmând acelaşi traseu educaţional: şcoala şi liceul la Blaj, apoi seminarul teologic la Budapesta. Ion Agârbiceanu e nevoit, de aceste împrejurări, să renunțe la dragostea sa pentru lectură. Setea acestuia pentru literatură îi era astâmpărată doar de puţinele reviste în limba română la care putea să aibă acces în cadrul seminarului, deoarece aici nu era nici o bibliotecă cu cărţi în limba română.

Ion Agârbiceanu: preotul-scriitor transilvan

Din punct de vedere spiritual anii de şcoală petrecuţi la Blaj au avut un rol decisiv în formarea omului Ion Agârbiceanu. La sfârşit de secol XIX, Blajul încă mai purta amprenta glorioasă a Şcolii Ardelene, a contribuţiei pe care au adus-o cărturarii paşoptişti, şi a lui Inochentie Micu-Klein.

În romanul sau Licean odinioara, care constitue cea mai cuprinzătoare şi precisă scriere despre Scolile Blajului de altădată, Ion Agărbiceanu se autoportretizează sub imaginea lui Ionică Albu. Acesta era un elev bun şi silitor, distins şi respectuos, precum şi-l aminteste şi soţia lui, Maria Aurelia Radu, în câteva rânduri de scrisoare care au rămas memorabile: „Îl ştiam de când trecea pe la poarta noastră din strada Lungă, cu ţipăul în mâna ridicată, joia, când li se împarţea în curtea Mitropoliei această distincţie elevilor eminenţi. Eu eram de vreo 6-7 ani, el în liceu. Un baieţel frumos în ţundrica lui sură, foarte demn şi conştiu de importanţa distincţiei lui.”

Fisiere in arhiva (1):

  • Problema Credintei la Personajele lui Agarbiceanu din Romanele - Legea Mintii si Licean Odinioara.doc

Alte informatii

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ SPECIALIZAREA TEOLOGIE PASTORALĂ