Sfântul Atanasie cel Mare - cele trei cuvinte împotriva arienilor

A vorbi despre Sfantul Atansie cel Mare inseamna a evoca unul din capitole cele mai glorioase ale gandirii si vietii crestine a veacului al patrulea. Ierarh de mare prestigiu, teolog profund si inflacarat aparator al credinte ortodoxe, Sfantul Atanasie continua sa inspire munca si rugaciune credinciosilor, sa stimuleze cugetarea teologica, cu aceasi prospetime si vigoare ca si atunci cand glasul sau rasuna de pe scaunul patriarhal din Alexandria.

Numele sau de Atanasie este indisolubil de sinodul I Ecumenic si prin aceasta implicit de raspunderea ereziei lui Arie. Nu se poate discuta problema ariana si evolutia ei istorica lasandu-se la o parte numele Sfantului Atanasie. Mai mult chiar, se poate afirma cu certitudine ca triumful ortodoxiei niceene asupra arianismului se datoreaza in mare masura geniului si activitatii perseverente ale acestui mare ierarh supranumit de Sfantul Grigorie de Nazzianz “Stalpul Bisericii”, iar de catre Biserica de mai tarziu “Parintele Ortodoxiei”. Sfantul Atanasie a desfasurat o activitate teologica bogata, teologia lui fiind determinate, negative, de arianism, de necesitatea de a se apara impotriva calomniilor aduse lui de arieni, precum si de nevoia de a combate si invinge doctrinar aceasta erezie, iar pozitiv, de marea lui iubire fata de Cuvantul intrupat si fata de Lucrare lui mantuitoare, iubire care i-a ramas in permanenta conlucratoare.

Astef, in buna parte, teologia Sfantului Atanasie, in deosebi Hristologia sa, este una dintre contributiile nepieritoare ale gandirii patristice la inaltarea maretului edificiu al teologiei crestine.

Sfantul Atanasie cel Mare s-a nascut la Alexandria, in anul 295. A primit o educatie crestina aleasa. In anul 312 a ajuns lector iar in anul 318 a fost hirotonit diacon. Dupa aceasta data, a ajuns in functia de secretar patriarchal. Ca diacon si ca secretar el insoteste episcopul Alexandru la sinodul de la Niceea in anul 325,unde joaca un rol decisiv in combaterea arianismului si in condamnarea lui Arie. La moartea Episcopului Alexandru a fost ales episcop al Alexandriei la 8 iunie 328.

Episcopatul sau a durat 45 de ani, suferind cinci exiluri unde a luptat impotriva ereziilor si reusind sa impedice inlocuirea simbolului niceean cu cel de la Rimini. El sprijina pe Sfantul vasile cel Mare in stradania pentru pacificarea religioasa a Orientului. Scrie mult contra arianismului si apoi impotriva apolinarismului. A murit la Ianuarie 373,dupa 20 de ani petrecuti in exil.

Opera

Sfantul Atanasie s-a remarcat prin scrierile lui impotriva ereticior. Din pacate opera sa nu ni s-a pastrat in intregime. Stim insa de la un invatat catolic Le Bachelet, ca Sfantul are un numar de 36 de titluri de opere. Scrierile se impart in : Apologetice, Dogmatico-polemice, istorico –polemice, exegetice, ascetice si scrisori.

Din cele mai importante amintim:

• Cuvant contra paganilor

• Cuvant despre intruparea Logosului

• Cuvinte contra arienilor

• Expunerea credintei

• Apologie catre Imparatul Constantiu

• Comentarii la Eclesiast si Cantarea Cantarilor

• Despre Feriorie

• Scrisorile Festale sau Pascale.

Compozitia lucrarilor este stransa, ordonata, sobra. Autorul dispune de o elocinta calda, antrenanta. Logica si actiunea sunt cei doi factori decisive ai elocintei atanasieni. El a fost un teolog de seama, chiar un creator de teologie, daca tinem seama de rolul lui considerabil la sinodul I Ecumenic, unde a stabilit cuprinsul si autoritatea termenului “de o fiinta”. El teologhiseste adanc servindu-se de trei feluri de argumente: 1- din dreapta ratiune 2- din Sfanta Scriptura 3- din sfanta Traditie. Biserica noastra il pomeneste la 18 ianuarie.

Lucrarea “ Cele trei cuvinte impotriva arienilor” se imparte in trei capitole principale,fiecare dintre ele divizandu-se in subcapitole.