Modelul Arhitectural OSI

Elaborarea standardelor pentru retele a devenit necesara datorita diversificarii echipamentelor si serviciilor, care a condus la aparitia de retele eterogene din punctul de vedere al tipurilor de echipamente folosite. In plus, multitudinea de medii fizice de comunicatie a contribuit la decizia de a defini reguli precise pentru interconectarea sistemelor. ISO a elaborat un model arhitectural de referinta pentru interconectarea calculatoarelor, cunoscut sub denumirea de modelul arhitectural ISO-OSI (Open System Interconnection).

OSI (Open System Interconnection) a fost emis in 1984 şi este un model in sapte straturi dezvoltat de ISO (International Standardization Organization) pentru descierea modului in care se pot combina diverse dispozitive pentru a comunica intre ele.

Modelul ISO-OSI imparte arhitectura retelei in sapte straturi (nivele), construite unul deasupra altuia, adaugand functionalitate serviciilor oferite de nivelul inferior (mai exact un anumit set de functii). Aceste sapte straturi formeaza o ierarhie plecand de la stratul cel mai de sus 7 – Application si pana la ultimul din partea de jos a stivei startul 1 - Physical. Modelul nu precizeaza cum se construiesc nivelele, dar insista asupra serviciilor oferite de fiecare si specifica modul de comunicare intre nivele prin intermediul interfetelor. Fiecare producator poate construi nivelele asa cum doreste, insa fiecare nivel trebuie sa furnizeze un anumit set de servicii. Proiectarea arhitecturii pe nivele determina extinderea sau imbunatatirea facila a sistemului. De exemplu, schimbarea mediului de comunicatie nu determina decat modificarea nivelului fizic, lasand intacte celelalte nivele.

Astfel, OSI a fost elaborat pentru a furniza producatorilor de echipamente de comunicatie un set de standarde, respectarea carora asigurand compatibilitatea si interoperabilitatea intre diverse tehnologii furnizate de firme diferite. Insusi termenul de Open din denumire semnifica faptul ca utilizarea standardelor este publica si gratuita spre deosebire de sistemele «proprietary» a caror folosire trebuie licentiata de firma care le-a produs si distribuit.

Inainte de a trece mai departe cu descrierea modelului OSI este necesar sa lamurim cateva aspecte legat de ceea ce numim in general in networking protocol-ul. Ca si intre oameni, pentru a putea sa comunice intre ele, calculatoarele trebuie sa vorbeasca aceeasi limba sau altfel spus sa folosesca acelasi protocol. Asadar un protocol este un set de reguli pe care fiecare calculator trebuie sa-l respecte pentru a comunica cu un altul. O definitie ceva mai tehnica ar suna cam asa : un protocol de comunicare reprezinta un set de reguli care determina formatul si modalitatea in care datele sau informatia pot fi trimise sau primite.

Pe langa modul de impartire pe verticala in modelul OSI se mai poate intelege unul pe orizontala adica fiecare strat este subdivizat pe orizontala, in aceste locuri aflandu-se protocoalele. Ca si principiu un protocol M dintr-un strat 4 al calculatorului sursa va comunica in calculatorul destinatie cu protocolul M din stratul 4 al masini respective. Spre exemplu TCP de strat 4 comunica cu TCP de strat 4 din calculatorul cu care a stabilit o conexiune. Imaginea de mai jos cred eu ca evidentiaza cel mai bine modul de comunicare intre protocoale.

Care sunt scopurile pentru care a fost propus acest sistem ?

Desi astazi sunt si alte sisteme in functiune cei mai multi distribuitori de echipamente de comunicatie folosesc OSI pentru a educa utilizatorii in folosirea echipamentelor. Se considera ca OSI este cel mai bun mijloc prin care se poate face inteles modul in care informatia este trimisa si primita. In modelul OSI sunt sapte straturi care fiecare au functii diferite in retea, aceasta repartitie purtand numele de stratificare (in engleza layering ). Se pot enunta astfel schematic cateva dintre avantajele folosirii OSI:

- Descompune fenomenul de comunicare in retea in parti mai mici si implicit mai simple.

- Standardizeaza componentele unei retele permitand dezvoltarea independenta de un anumit producator.

- Permite comunicarea intre diferite tipuri de hardware si software.

- Permite o intelegere mai usoara a fenomenelor de comunicatie.