Analiza documentelor sociale

Documentele în accepțiunea științelor sociale semnifică un obiect sau un text care oferă o informație despre un fenomen social. Metoda analizei documentelor încearcă să rezolve problema obținerii datelor în cazul în care nu putem urmări fenomenul care nu ne interesează și nu avem posibilitatea să interogăm persoane care cunosc fenomenul. Vom cerceta subiectul folosind urmele lăsate de către acesta (urme directe sau obiecte sau urme indirecte- texte în care este reflectat subiectul nostru). Metoda mai este folosită pentru verificarea și completarea datelor obținute prin alte metode.

Avantaje ale analizei documentelor sunt:

- Este mult mai ieftină

- Se poate acoperi o arie geografică sau temporală mai mare

- Se pot face studii la nivel național cu un buget mic

Dezavantajele metodei sunt:

- Documentele au fost întocmite cu alte scopuri decăt cele ale cercetării noastre. De aceea se poate întămpla să avem la dispoziție doar o parte din informația de care avem nevoie și într-un format care s-ar putea să nu fie cel dorit

- Informațiile despre modul în care au fost întocmite documentele sunt în general reduse

- Documentele sunt la fel de bune ca și cei care le-au produs- putând reflecta în mod incorect, incomplet sau subiectiv fenomenul prezentat

- Situația se poate să se fi modificat între timp. Dacă folosim mai multe seturi de astfel de documente, provenind din perioade diferite de timp s-ar putea să nu putem să le coroborăm chiar dacă vin din perioade apropiate. (multe situații s-au modificat semnficativ de la un an la altul)

- Documentele pe care ne bazăm se poate să fi fost produse în alt scop decât cel presupus, uneori se poate să fi fost alterate astfel încât să apere un anumit punct de vedere (în domeniul sondajelor de opinie, mai ales cele cu tematică politică, apar foarte des acuze de falsificare a datelor). ( Șandor S.D.,2011,pp. 147-148)

Clasificarea documentelor

Bogăția surselor de informare, marea varietate a documentelor utilizate de sociolog pentru reconstituirea vieții sociale din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, pentru descrierea și explicarea proceselor și fenomenelor sociale contemporane impun elaborarea unui sistem de clasificare a documentelor, sistem care să faciliteze atât comunicarea între specialiști, cât, mai ales, să îl orienteze pe cercetător în activitatea de căutare a documentelor și de interpretare a lor.

Elaborarea unui sistem de clasificare a documentelor utilizate în cercetarea sociologică ridică unele probleme reale, care se pot grupa - după opinia noastră - în două categorii: stabilirea criteriilor de clasificare și stabilirea unei terminologii adecvate.

Din multitudinea criteriilor de clasificare a documentelor (natura lor, conținutul, gradul de încredere în ele, autenticitatea, destinația lor, vechimea, accesibilitatea etc.) trebuie reținute doar acelea care sunt suficient de generale, putând fi aplicate, dacă nu tuturor, cel puțin unor categorii mai largi de documente. Fără a avea pretenția de a fi găsit unica soluție a problemei, reținem pentru elaborarea schemei de clasificare următoarele criterii: forma (natura lor), conținutul, destinatarul și emitentul. Ultimele două criterii sunt aplicabile doar categoriei documentelor scrise, documentele nescrise putând fi suficient de relevant clasificate după forma (natura) și conținutul (funcția) lor. (Chelcea S., 2001,pag.196)