Consilierea și Orientarea Educațională a Tinerilor din Sistemul Preuniversitar

1. Noţiuni introductive

Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă consilierea educaţională în ţara noastră, avand în vedere că este la început de drum şi încă nu este bine definit ca şi concept de sine stătător este în aria cui intră realizarea în mod practic a acesteia. Opiniile diverg spre două sensuri. Prima e de părere că aceasta trebuie să fie o atribuţie strict a psihologului pe când cea de-a doua susţine pregătirea mai intesivă a profesorilor/ diriginţilor. Fiecare dintre aceste două prezintă atât beneficii cât si tare. Dintre calitaţile care îi indreptăţesc pe psihologi să realizeze actul de consiliere educaţională enumerăm cantitatea vastă de cunoştiinţe în materie de dezvoltare personală, personalităţi - subiecte intens studiate în acest domeniu. Aceste cunoştiinţe duc la o eficientizare a actului consilierii plecând de la considerentul că acestă consiliere nu reprezintă doar o relaţie unidimensionala ci una bidimensională iar un specialist este in mai in măsura si cunoaşte mai multe metode care să asigure rezultatele scontate. Dintre probleme cu care se confruntă un specialist putem aminti timpul redus pe care acesta îl are de dedicat fiecarui adolescent, cu personalitate unică, cu interese diferite si mai ales numărul mare de adolescenţi care au nevoie de aceste servicii.

2. Aria şi metodologia cercetării

Lucrarea de faţă a avut drept subiecţi adolescenţi aflaţi în clasa XII, elevi care frecventează Liceul Teoretic M. Eminescu Petroşani. Tehnica utilizată a fost ancheta indirectă, iar informaţiile au fost colectate cu ajutorul unui chestionar autoadministrat în care au fost formulate 28 de întrebări. Durata medie de aplicare a chestionarului este de 20 minute, iar acest lucru a fost avut în vedere încă din faza construirii chestionarului, astfel încât el să nu plictisească sau suprasolicite respondenţii. Fiecărei întrebări i-au fost ataşate instrucţiuni de marcare a răspunsurilor, pentru că am dorit astfel totodată să evităm, într-o cât mai mare măsură, apariţia erorilor de completare. Întrebările au fost aranjate în chestionar astfel încât să respecte dimensiunile mari pe care s-a centrat studiul, astfel:

- întrebări care vizează opnia şi atitudinea subiecţilor faţă de actul educativ şi sistemul educaţional în general

- întrebări care vizează cunoştinţele şi sursele de informare consilierea şi orientarea educaţională;

- întrebări care decizia privind urmarea unei anumite universităţi;

- întrebări care vizează motivele şi factorii definitorii care stau la baza luării deciziei de urmare a unei anmite facultăţi;

- întrebări care vizează aspecte demografice care sunt deosebit de utile în prelucrarea informaţiilor şi stabilirea de diferenţe între diverse categorii de sex, studii ale părinţilor, profilul studiat etc.

Tot în ceea ce priveşte întrebările am folosit un limbaj comun care să poată fi înţeles de cei care răspund, existând de asemenea posibilitatea de a cere explicaţii din partea celui care le-a distribuit formularele. Respondenţii au primit asigurări cu privire la asigurarea anonimatului şi a confidenţialităţii răspunsurilor.

Lucrarea are şi o serie de limite. A recunoaşte aceste limite înseamnă a face primul pas în câştigarea unei cât mai mari credibilităţi şi a fixa cât mai clar unghiul din care trebuie privite rezultatele obţinute. Ne referim aici la eşantion sau mai exact la modul în care acesta a fost stabilit, la volumul său şi la posibilitatea generalizării rezultatelor asupra unei populaţii mai largi. Au fost aplicate 62 de chestionare, iar din lipsa unui cadru de eşantionare riguros am recurs la un eşantion intenţional, adică am aplicat cele 62 de chestionare fără a face o selecţie a respondenţilor după anumite criterii, cu excepţia aceluia de a fi in ultimul an de liceu. În urma aplicării chestionarelor am constatat că 32 de respondenţi sunt de sex feminin şi 30 respondenţi sunt de sex masculin. Lucrurile anterior amintite conduc la prudenţă în modul în care sunt generalizate concluziile studiului, deoarece avem un eşantion de volum mic cu o reprezentativitate considerabil mai redusă decât dacă am fi recurs la o metodă de eşantionare mai riguroasă.

Astfel, metodologic vorbind, putem concluziona că este o cercetare relativ redusă ca volum, care se poate constitui însă într-un punct de plecare solid pentru cercetări, studii ulterioare de o profunzime şi amploare considerabil crescute.

3. Analiza şi interpretarea datelor

Figura nr 1: Cunoaşterea conceptelor de consiliere sau orientare educaţională

Conceptele de consiliere sau orientare educaţionala reprezintă necunoscute pentru aproape două treimi dintre elevii chestionaţi. Dacă stăm puţin şi reflectăm asupra acestui fapt nu ne putem imagina în ce măsură un elev care este pe punctul de a face un pas mare pentru el nu dispune de cele mai elemntare noţiuni de consiliere sau orientare. Mai mult decât atât aceste ore de consiliere au caracter obligatoriu. Într-adevăr mai mult de şase zecimi dintre respondenţi spun că sunt familiarizaţi cu aceste concepte însă după răspunsurile pe care le-am obţinut la întrebarea următoare care se referea la elaborarea unei scurte definiţii a consilierii, se fac mari confuzii în delimitarea consilierii educaţionale de cele profesionale. Pe lângă aceste răspunsuri au fost oferite şi altele de genul “ajutor” subiecţii neputând identifica cine oferă ajutorul şi mai ales care este scopul oferirii acestui ajutor.