Familia românească și migrația externă

1. Probleme actuale ale migratiei externe:

Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, în general, de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace. In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.

Desi în ultimul deceniu în unele zone ale lumii, precum Europa, migratia a înregistrat fluxuri sporite, problema migratiei internationale este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturala, chiar reziduala, mai degraba de raspuns la unele evolutii decât de gestiune sau estimare a circulatiei persoanelor.

În cadrul fluxurilor de populatie, circulatia fortei de munca înregistreaza dimensiuni în crestere,atât a numarului cât si a intensitatii.La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii. Desi fluxuri migratorii importante întâlnim într-un numar relativ moderat de state ale lumii “nici o tara din lume nu ramâne în afara fluxurilor migratorii internationale”. Acestea sunt fie tara de origine, fie tara de tranzit sau de destinatie pentru migranti, ori detin toate cele trei atribute simultan.

Pentru spatiul european, circulatia persoanelor si respectiv a fortei de munca prezinta o importanta deosebita, largirea UE în valuri succesive, îmbatrânirea demografica a populatiei tarilor (vest)-europene într-un ritm accelerat si motivele economice reprezentând principalele stimulente pentru intensificarea circulatiei persoanelor si a fortei de munca.

2. Migratie: definire

Consideram ca pentru inceput este necesar a prezenta continutul a trei notiuni: migratie, a emigra si a imigra.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de „strain” cu „imigrant” cum uneori o fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca emigranti. Un student aflat la studii in alta tara, diplomatii sau turistii nu sunt imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Pierre George distinge patru categorii de emigranti:

- emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;

- muncitorul strain care este un emigrant temporar;

- persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de origine;

- refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil. Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate. Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea extrema a miscarilor populatiei mondiale. Pentru a argumenta aceasta afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei contemporane. Cu referire la un teri¬toriu national, se face distinctia între migratia interna, atunci cînd deplasarea se face în in¬teriorul tarii respective, si migratia externa sau internationala. Migratia in¬ternationala din zilele noastre se realizeaza sub câteva forme mai importante: migratia fortei de munca, migratia membrilor familiilor lucratorilor an¬terior emigranti, migratia fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie etc. Daca, în ceea ce priveste migratia interna, nu intervin decât arareori oprelisti de ordin juridic, migratia internationala este, într-o masura importanta, determinata de politicile materializate în reglementari specifice în raport cu emigratia si, mai ales, cu imigratia. Societatea româneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt conexe cu migratia ea desemneaza deplasarea populatiei unei regiuni în alta regiune, îndeosebi din zonele rurale catre cele urbanizate, dar si dinspre o societate spre alta. În ambele cazuri cei care se deplaseaza nu sunt cei mai saraci, ci indivizii capabili sa sesizeze decalajul dintre aspiratiile lor si posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migratiei este acela ca îi constrânge pe cei care migraza sa-si elaboreze o serie de roluri noi. Este mai evident în cazul migratiilor internationale (Borrie, 1956).