Procesul decizional în administrația publică

Pentru a putea vorbi de proces decizional trebuie avuta în vedere si notiunea de decizie administrativa. Procesul decizional cuprinde o multitudine de decizii care în elaborarea lor trec printr-o serie de etape bine determinate. Procesul decizional este prezent chiar si atunci când sunt prestate sarcini sau activitati marunte sau atunci când sunt semnate documente oficiale (de catre un ministru, conducator sau presedinte de stat). Altfel spus, deciziile sunt o componenta de baza a activitatii zilnice a functionarilor publici din zilele noastre, si cu ajutorul lor se realizeaza în mare parte activitatea de administratie publica.

Decizia administrativa este o manifestare de vointa a functionarilor sau a organelor administratiei, manifestare ce este premergatoare actiunilor de întreprins si prin care se opteaza pentru o solutie, în vederea atingerii unui scop.

Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

- sa fie fundamentata stiintific;

- sa aiba un caracter realista;

- sa intervina în timp util;

- sa fie integrata în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior;

- sa fie oportuna.

Procesul decizional este extrem de complex, iar organele abilitate în acest scop au o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea unor decizii eronate. De calitatea deciziilor depinde si calitatea actului administrativ. Trebuie sa se urmareasca eficacitatea rezultatelor deciziilor (acces rapid la informatiile relevante, recunoasterea si identificarea mai rapida a problemei, acces mai usor la instrumentele de analiza) si eficienta procesului decizional (reducerea costurilor de decizie, reducerea timpului de decizie si reducerea efortului depus). Putem spune ca un proces decizional bun poate fi asociat cu succesul pe termen lung al institutiei.

Procesul decizional poate fi definit ca fiind procesul prin care un sistem inteligent stabileste oportunitatea si pertinenta unei anumite modificari a comportamentului sau si elaboreaza alternative posibile în acest sens, alegând pe una dintre acestea ca actiune îndreptata constient catre atingerea scopului propus. Cele mai multe procese decizionale implica un grad de incertitudine. De exemplu, atunci când se utilizeaza termenul de proces de luare a deciziei, se subîntelege si alternativa luarii deciziei si nerezolvarii problemei. Se spune ca problemele au fost atacate. Modelele de conducere trebuie sa ofere ipoteze de lucru privind reprezentarea obiectivelor ce trebuie atinse.

Organele si institutiile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile comunitatii este necesar ca acestea sa adopte deciziile în legatura cu solutionarea problemelor locale. Este necesar ca functionarii publici din administratia centrala, respectiv din institutii locale sa aiba o viziune sistemica, asupra realitatilor din sistemul administrativ si o capacitate ridicata de analiza si sinteza a informatiilor provenite de la administratia locala si/sau de la cetateni.

Rezolvarea situatiilor din unitatea administrativ-teritoriala prin decizii ale organelor administrative centrale, ierarhic superioare, comporta riscul unor solutii neadecvate, datorita cunoasterii, nu totdeauna suficiente de catre acele organe, a problemelor care privesc colectivitatile locale.

Ierarhizarea din sistemul administrativ impune executarea deciziilor, luate de organele de la nivelurile superioare, de catre organele de la nivelurile inferioare. Este important ca rezolvarea problemelor de interes pentru comunitatile locale sa se faca din initiativa administratiei locale.

Pentru a lua o decizie se presupune parcurgerea unui proces complex prin care se asuma angajarea fata de un anumit parcurs, în vederea rezolvarii uneia sau mai multor probleme. Se poate ajunge la mai multe situatii pentru solutionarea problemei în cauza, trebuie aleasa o singura solutie, iar aceasta hotarâre finala trebuie justificata în functie de criterii de tipul: eficienta, eficacitate, constrângeri legale, imagine publica, impact asupra comunitatii. Ultimele dintre cele mentionate sunt importante pentru institutiile publice, deoarece, spre deosebire de corespondentele lor din sectorul privat, ele sunt supuse influentelor politice si cerintelor colectivitatii, pentru motivul ca functioneaza din banii contribuabilului. Solutia finala nu numai ca trebuie justificata, ci trebuie sa aiba in vedere aplicabilitatea si efectele ce le poate provoca în viitor în societate. De aici observam ca procesului decizional îi revine un rol foarte important în cadrul activitatii de administratie publica.