Discursul Politic

Seminar
6.7/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 7082
Mărime: 37.67KB (arhivat)
Publicat de: Florentin Trifan
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alina Popa

Extras din seminar

1. Discursul dreptei şi discursul stîngii

„Dreapta“ şi „stînga“ sînt două concepte prin care se desemnează, de peste două secole, conflictul ideologic dintre discursurile şi acţiunile în care s-a scindat domeniul politic. În ciuda faptului că acest dualism este tot mai frecvent contestat şi cu toate marile schimbări istorice din ultimele decenii, termenii în atenţie continuă să deţină un rol important în limbajul politic.

Termenii „dreapta“ şi „stînga“ au o semnificaţie descriptivă şi una evaluativă. Deşi semnificaţia descriptivă poate fi foarte variată, ea nu va acorda aceluiaşi cuvînt înţelesuri contrarii. În ceea ce priveşte semnificaţia estimativă, termenii fiind antitetici, prin acordarea unui înţeles pozitiv unuia din ei se ajunge, în mod necesar, la atribuirea unui sens negativ celuilalt. Conform opoziţiei axiologice, una din părţi înseamnă opusul celeilalte, „dar nu există nici un motiv, vorbind la modul abstract, pentru ca una să semnifice întotdeauna binele, iar cealaltă răul“ . Dacă ne referim la factorul putere, discursul dreptei îl descrie ca factor de coeziune, iar discursul stîngii ca izvor al discriminării.

Norberto Bobbio apreciază că cel mai frecvent criteriu aplicat pentru a diferenţia dreapta de stînga este atitudinea diferită a oamenilor faţă de idealul egalităţii, o valoare politică fundamentală, alături de libertate, dreptate ş. a.

„Stînga“ se fundamentează pe egalitarism, în sensul în care, dacă se admite că oamenii sînt egali, dar şi inegali, se accentuează ceea ce îi apropie pe aceştia, pentru a putea convieţui; egalitarul pleacă de la convingerea că majoritatea inegalităţilor sînt sociale şi, ca atare, ele pot fi îndepărtate.

„Dreapta“ îşi asumă inegalitarismul ca valoare dominantă, considerînd că, pentru o mai bună convieţuire, importante sînt diferenţele dintre oameni; inegalitarul are convingerea opusă celei a egalitarului, după care majoritatea inegalităţilor sînt naturale şi, de aceea, ele nu pot fi eliminate .

2. Discursul opoziţiei şi discursul guvernamental

Discursul opoziţiei recuză prezentul, aflat sub control guvernamental. Acest tip discursiv descrie prezentul într-o manieră pesimistă şi proclamă voinţa de a-l schimba, urmărind o ruptură calitativă, politică sau sistemică. Opoziţia îşi proiectează programul politic în viitor, asupra căruia ea îşi transferă demersurile de accedere la putere şi îşi proiectează speranţa legitimantă.

Discursul guvernamental este ancorat în prezentul pe care îl controlează sau, în orice caz, trebuie să şi-l asume. Interesul guvernului este de a descrie şi de a evalua prezentul politic în cea mai bună lumină posibilă, superior trecutului şi nicidecum inferior viitorului. Guvernul, prin forţa lucrurilor, investeşte în prezent, acesta fiind mai mult sau mai puţin deschis progresului.

3. O tipologie din perspectiva analizei situaţionale

Raportîndu-se la calităţile discursului politic identificate de Constantin Sălăvăstru în Discursul puterii (ambiguitate intenţionată, caracter disimulat, caracter imperativ, caracter polemic) , logicianul român Petru Ioan a elaborat o clasificare a formelor acestuia, prin care „se articulează şi se desfăşoară“ rostirea politică:

(1) discursul de tip emoţional, cu tentă psihologică, identificat în raport cu agentul şi cu iniţiativa acţională („A“);

(2) discursul politic raţionalizator, situat la nivelul coordonatei conţinutului şi al structurii acţiunii politice („C“);

(3) discursul doctrinar şi ideologizant, legat de coordonata teleologică („O“);

(4) discursul moralizator sau epidictic, chiar acuzator şi justiţiar, plasat în dreptul variabilei axiologice („V“);

(5) discursul sociologizant, de analiză a implicaţiilor unei anumite politici asupra diverselor grupuri şi categorii de alegători, sub auspiciile suporterului şi ale beneficiarului acţiunii politice („I“);

(6) discursul formalist sau circumstanţial, situat la nivelul coordonatei praxiologic - metodologice („M“):

O

discursul politic de tip doctrinar

discursul politic

epidictic sau moralizator

discursul sociolizant

de analiză a impactului

unei anume politici

V

I

C

A

discursul politic

„rece“ (raţionalizator!)

discursul politic

emoţional, cu tentă

psihologică

Preview document

Discursul Politic - Pagina 1
Discursul Politic - Pagina 2
Discursul Politic - Pagina 3
Discursul Politic - Pagina 4
Discursul Politic - Pagina 5
Discursul Politic - Pagina 6
Discursul Politic - Pagina 7
Discursul Politic - Pagina 8
Discursul Politic - Pagina 9
Discursul Politic - Pagina 10
Discursul Politic - Pagina 11
Discursul Politic - Pagina 12
Discursul Politic - Pagina 13
Discursul Politic - Pagina 14
Discursul Politic - Pagina 15
Discursul Politic - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Discursul Politic.doc

Alții au mai descărcat și

Tipologii de lideri politici - criterii întrebuințate

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune ca, pe baza cursurilor şi a bibliografiei de specialitate studiate în timpul facultăţii, să demonstreze...

Comunicarea politică

CАPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVЕ PRIVIND COMUNICАRЕА POLITICА 1.1. Comunicаrеа politicа Cеа mаi simplă şi еficаcе mеtodă dе еxplicitаrе а unui...

Termenul de Ideologie

Chestionările esenţiale şi problematica generală a cursului. Abstract în franceză: Ce cours vise d'abord et avant tout à introduire et à initier...

Politică și administrație publică

Suport de curs la disciplina POLITICA SI ADMINISTRATIE PUBLICA Modulul 1 – Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului. Clarificari...

Generalități despre politică

Politica din punctul de vedere al lui Heywood este “activitatea prin care oamenii fac, apara si amendeaza legile, regulile generale sub care...

Comunicare Politică

1. OBIECTIVE GENERALE: - explicitarea conceptului de comunicare politica; - întelegerea comunicarii politice ca actiune colectiva compusa; -...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Semantică și comunicare politică

Diversificarea formelor de studiu şi percepere a realităţii sociale reprezintă o caracteristică a lumii contemporane. În ultimul sec. tot mai...

Te-ar putea interesa și

Comunicare

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Continuitate și discontinuitate în discursul politic comunist și postcomunist, analiză comparată - Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu

Introducere Comunicarea politică din România şi evoluţia ei, încă din nu-prea-îndepărtata perioadă de resticţii, presupune o întreagă colecţie de...

Structura funcțională a vocabularului limbii române - limbajul în administrația publică

Argument Lucrarea de faţă prezintă partea teoretică si practica a componentelor unui discurs mediatic, destinată unui public cât mai numeros....

Organizarea funcțională a vocabularului limbii române - discursul politic și administrativ

Cap 1. NOŢIUNI GENERALE DE VOCABULAR 1.1. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului a. Definiţia cuvântului Unitatea de bază a vocabularului...

Analiza unei Candidaturi Prezidențiale

Introducere Lucrarea „Analiza unei candidaturi prezidenţiale – Adrian Năstase în campania electorală din 2004” îşi propune să descopere...

Erori de argumentare în discursul politic

Motto: “…nu socotim că discuţiile sunt o pagubă pentru fapte, ci lipsa de lămurire prin discuţie, făcută mai înainte de a porni la înfăptuirea a...

Comunicarea politică

CАPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVЕ PRIVIND COMUNICАRЕА POLITICА 1.1. Comunicаrеа politicа Cеа mаi simplă şi еficаcе mеtodă dе еxplicitаrе а unui...

Retorica Persuasiunii în Discursul Politic Reflectată în Mass-media

INTRODUCERE Acest referat îşi propune să constituie deopotrivă o introducere şi o modestă analiză a dezbaterilor privind comunicarea politică în...

Ai nevoie de altceva?