Integrarea europeană a României

INTEGRAREA EUROPEANA A RO. I 11.10.2005

Conceptul de Europa

- Europa – un concept geopolitic (spatiu de aplicare al unui proiect politic)

- un perimetru in care s-au dezvoltat valori ale democratiei, economiei de piata, drepturilor omului

- a devenit criteriu de adeziune, conform tratatului de la Roma

- uniunea Europei occidentale inseamna un concept geopolitic, o realitate geografica

- cuvantul Europa a devenit criteriu de adeziune, conform art. 27 din tratatul de la Roma din 1957

- distinctia intre integrarea nationala si supranationala

- procesul integrarii este identificat cu solidaritatea

- 1620 – termenul integrare a fost utilizat pentru a explica fenomene sau stari din domeniul economicului

- integrarea inseamna crearea unor ansambluri economice (trecerea de la microspatii la macrospatii); ea duce la alungarea discrepantelor

- in sens comunitar, integrarea economica a evoluat de la piata secundara la piata unica europeana

- Andre Marshall identifica integrarea cu solidaritatea

- integrarea este un proces complex si dinamic, vazut dinspre cooperare spre unire (supranational)

- cooperarea economica europeana apare in documentul planului Marshall

- cooperare = ansambluri economice vaste

- trecerea de la microspatiu la macrospatiu

- eliminarea discrepantelor

- in sens comunitar, integrarea economica a evoluat de la planul sectorial la piata unica

- Aristide Briand a introdus ideea unei uniuni federale, care sa se realizeze prin consimtamantul statelor membre

- statul roman a aplicat o strategie proprie paneuropenista (Virgil Madgearu – UE trebuie sa se constituie pentru a fi o contrapondere pentru SUA)

- tot el a fost reprezentantul blocului statelor agrare centrale est-europene, foarte activ

- ideea uniunii a fost preluata de personalitatile vremii (I. G. Duca, Iuliu Maniu)

- Iuliu Maniu a pledat pentru integrarea europeana de nivel regional

- Gusti a organizat dezbateri publice

- alaturi de traditionalism, taranism si nationalism, europenismul a fost foarte prezent in viata politica romaneasca

17.01.2006

INTEGRAREA SOCIALA A ROMÂNIEI

Esenta procesului de integrare este economia, însa un alt aspect important este dat de dimensiunea sociala. Cresterea economica trebuie sa fie însotita de crestere sociala. Ideal ar fi ca socialul sa se dezvolte înaintea economicului.

În România, dupa 1990, privatizarea a fost greu înteleasa, ceea ce a dus la un ritm de privatizare lent. În ultimii ani, România a înregistrat o crestere economica de 9% si totusi în acest context nu preocupa bunastarea, ci protectia sociala (somaj, situatia femeii, etc.).

Protectia sociala trebuie avuta în vedere mai ales dupa integrare, datorita socului survenit la nivel social.

Daca din punct de vedere economic conteaza indicatorii productiei, din punct de vedre social conteaza bunastarea si calitatea vietii. Statele dezvoltate elaboreaza studii pe progresul social: rapoarte de contabilitate sociala, facând referire la indicatorii sociali: locuinta, relatiile interumane, calitatea vietii profesionale, etc. În domeniul social, exista o tendinta ca indicatorii cantitativi sa fie înlocuiti cu indicatori calitativi. Problema este ca rapoartele sunt întocmite de guvern, ceea ce se constituie într-un minus al studiilor (se ilustreaza varianta formala).

Au fost vehiculate diferite notiuni pentru bunastare sociala: nivel de trai, standard de viata, model de viata, stil de viata, calitatea vietii. Nivelul de trai se refera la varietatea, diversitatea, cantitatea si calitatea bunurilor sociale detinute de un individ, oportunitatile si facilitatile sociale. Standardul de viata se refera mai mult la aspiratiile individului. Stilul de viata se refera la dimensiunea culturala, spirituala.

În România, cresterea economica s-a produs în absenta cresterii sociale deoarece nu au existat politici coerente în domeniul protectiei sociale (problema copiilor institutionalizati, problema pensionarilor, problema femeii în raport cu barbatul, problema familiilor numeroase). Problemele trebuie rezolvate per ansamblu si nu pe rând, în cadrul unor programe coerente, unitare si continue.

Exista un Institut de cercetare a calitatii vietii dar nu s-a stabilit exact care este pragul saraciei în România (se aproximeaza ca se refera la cei care au 47% din salariul minim). În 1991 doar 50% dintre subiecti au apreciat pozitiv doar câtiva indicator: starea de sanatate, relatiile de familie, locuinta, relatiile cu vecinii. Din cei 20-25 indicatori, cele 4 nu tin strict de calitatea vietii, la restul (veniturile gospodariei, calitatea transporturilor, momentele de bucurie, calitatea serviciilor publice, aprovizionarea cu alimente, calitatea serviciilor si postserviciilor, satisfactia vietii de zi cu zi) au raspuns negativ. În 1992, România detinea primul loc în mortalitatea infantila (1-4 ani) si înca este printre primele. În raport cu alte state din Europa, foste comuniste, România aloca sume mari pentru hrana si întretinere (80%). În 1991, ponderea cheltuielilor alimentare era de 50% din total, în timp ce în Bulgaria de 38%, Polonia 31%.

Pe lânga dimensiunea sociala e importanta si cea culturala în integrare, fiind vital ca România sa aiba constiinta apartenentei comune la Europa.